O depresiune alpina larga, organizata in jurul celui mai mare lac permanent din Slovenia, cu sate locuite, versanti impaduriti si acces direct spre Alpii Iulieni.
Un lac glaciar lung, cu vedere in schimbare de pe traseele tarmului, plaje mici si podul estic de la Ribcev Laz.
Incepeti devreme si face acest lucru prima oprire expusa a zilei. Mentineti o ruta mai mica pregatita daca starea norului, caldurii, vantului sau a traseului se schimba in timpul lunii mai-Oct.
Detaliile care fac Bohinj diferit.
Un lac glaciar lung, cu vedere in schimbare de pe traseele tarmului, plaje mici si podul estic de la Ribcev Laz.
Cladirile agricole, fanele si pajistile ofera montanului o structura de viata.
Cascadele si retelele de trasee extind peisajul de pe fundul lacului in vai mai inalte si creste.
O depresiune alpina larga, organizata in jurul celui mai mare lac permanent din Slovenia, cu sate locuite, versanti impaduriti si acces direct spre Alpii Iulieni. Specificul locului se intelege mai bine privind impreuna geologia, istoria asezarilor si masurile moderne de protectie.
Bohinj nu este o singura asezare pe malul lacului, ci un bazin alpin mai larg care contine lacul Bohinj, cateva sate si valea Sava Bohinjka. Lacul ocupa cea mai joasa parte a unui peisaj glaciar inramat de paduri si varfuri inalte de calcar. Deoarece asezarea este distribuita in bazin, zona ofera mai mult spatiu de mers pe jos, ciclu si ramane dincolo de cele mai fotografiate colturi malul apei.
Multe vizite incep cu experienta "Lacul Bohinj". Pentru a intelege locul, merita sa afli de ce a aparut aici, cum au folosit oamenii terenurile din jur si ce urme ale etapelor anterioare se mai vad. Un lac glaciar lung, cu vedere in schimbare de pe traseele tarmului, plaje mici si podul estic de la Ribcev Laz.
Continua cu planificarea viziteiIntelegerea acestui loc incepe cu structura aflata sub suprafata vizibila. Lacul se intinde sub pante abrupte impadurite, cu crestele mai inalte ale Alpilor Julian ridicandu-se in spatele lor. Apa intra printre raurile muntoase si pleaca spre est, in timp ce vaile din apropiere duc catre cascade, pasuni si carari. Peisajul trece rapid de la marginea lacului deschis la padurea densa si teren alpin expus.
Altitudinea face distantele mai solicitante si produce treceri bruste intre ecosisteme. Reperul "Lacul Bohinj" ajuta la intelegerea acestei succesiuni pe verticala. Un lac glaciar lung, cu vedere in schimbare de pe traseele tarmului, plaje mici si podul estic de la Ribcev Laz.
Istoria culturala a zonei se observa cel mai usor in locuinte, terenuri cultivate, poteci si institutii locale. Ribcev Laz, Stara Fuzina, Studor si alte sate pastreaza ferme, hayaracks, biserici si o relatie clara cu pajistile. Turismul este important, dar bazinul este inca considerat un peisaj rural locuit mai degraba decat o statiune unica. Miscarea locala intre sate face parte din experienta, nu doar un transfer catre lac.
Reperul "Satele din bazinul superior" este deosebit de util pentru intelegerea acestei zone. Cladirile agricole, fanele si pajistile ofera montanului o structura de viata. El leaga contextul istoric mai larg al regiunii de un loc concret care poate fi observat si astazi.
Instituirea unui regim de protectie a schimbat modul in care era prezentata si administrata zona Bohinj. Noile limite, regulile de vizitare si prioritatile de conservare au creat o identitate publica ce trebuie sa tina seama in continuare de asezari, de folosinta traditionala a terenurilor si de presiunile economice. Legatura cu trecutul nu s-a rupt: vechile trasee si obiceiuri continua sa influenteze organizarea peisajului actual.
Importanta acestui reper, "Lacul Bohinj", depaseste efectul sau vizual. Un lac glaciar lung, cu vedere in schimbare de pe traseele tarmului, plaje mici si podul estic de la Ribcev Laz. Este atat un punct de atractie, cat si o marturie a proceselor descrise mai sus.
Incepe cu "Satele din bazinul superior", un reper care concentreaza o parte importanta din povestea locului. Cladirile agricole, fanele si pajistile ofera montanului o structura de viata. Acest detaliu leaga particularitatile locale de contextul mai larg al regiunii.
Unul dintre cele mai clare repere pentru intelegerea acestui peisaj este "Trasee Savica si Alpine". Cascadele si retelele de trasee extind peisajul de pe fundul lacului in vai mai inalte si creste. Acest reper arata prin ce se deosebeste destinatia de peisajele din apropiere.
Vremea si ciclurile biologice schimba, pe parcursul anului, aspectul zonei Bohinj si posibilitatile de explorare. Primavara tarzie aduce apa mare si pajisti proaspete. Vara sustine inot, ciclism si trasee montane mai lungi, in timp ce septembrie combina de multe ori lumina stabila cu un tarm mai linistit. Iarna schimba scara bazinului, inlocuind activitatea pe baza de apa cu zapada, nor scazut si un ritm mai compact al satului.
Perioada recomandata pentru vizitare este mai - oct.; sezonalitatea este un factor important in planificare. In afara acestei perioade, verifica vremea, durata zilei, programul transportului rutier sau al feriboturilor si eventualele inchideri sezoniere inainte de a fixa itinerarul.
Tine cont ca norii, vantul si starea potecilor se pot schimba rapid. Planifica mai intai portiunea cea mai inalta sau cea mai expusa si pastreaza o alternativa la altitudine mai joasa.
Privit in contextul regiunii, peisajul din zona Bohinj nu este un caz izolat. Bohinj se afla in Parcul National Triglav si se conecteaza natural cu platoul Pokljuka, partea Soca a Alpilor Juliani si coridorul feroviar spre coasta slovena. Valoarea sa consta in posibilitatea explorarii unei regiuni muntoase complete, mai degraba decat in oprirea la o panorama de pe malul lacului.
Un rau alpin cu apa intens colorata leaga chei, orase montane si locuri ale Primului Razboi Mondial, la marginea vestica a Sloveniei.
Descopera locul
Un circuit scurt coboara pana la confluenta raurilor Tolminka si Zadlascica, intre pereti ingusti de stanca.
Descopera locul
Pasarelele si podurile de lemn urmeaza raul Radovna printr-un defileu ingust pana la cascada Sum.
Descopera locul